fbpx

#12 BENIAMIN MINCU, Elrond. Blockchain de 1000 de ori mai rapid ca Bitcoin, made in Sibiu

Podcastul Neascultătorii este susținut de Banca Transilvania


Dacă ai fi stat de vorbă cu Einstein înainte ca el să fi devenit faimos, te-ai fi gândit la ce a urmat?

Nu demult, și Bitcoin părea ideea perfectă, nebună, pe care să nu o iei în serios, așa cum și internetul a avut aceeași etichetă acum 20 de ani.

Dar, pe măsură ce începem să ne obișnuim cu ideea, să auzim din ce în ce mai mult despre blockchain, criptomonede, Bitcoin sau Ethereum, ne dăm seama că nu este un scam și vedem din alte unghiuri întreaga poveste.

În episodul de azi, intrăm în acest univers capabil de inovații greu de intuit în prezent. Aici, totul ține de imaginația omului. Vorbesc cu Beniamin despre ce înseamnă tehnologia blockchain, ce a însemnat Bitcoin pentru acest spațiu, cum inovează Elrond modul în care definim banii la nivel global și care este direcția înspre care se îndreaptă spațiul blockchain.

Dacă Bitcoin este un fel de Nokia care ți-a arătat foarte multe lucruri, Elrond este un fel de iPhone.”

Îți recomand să asculți întregul episod, pentru că mai mult ca sigur vei rămâne cu câteva idei sau concepte care îți vor folosi în viitorul apropiat.  

Despre Beniamin:

Beniamin Mincu este cofondatorul și CEO-ul startup-ului Elrond – o arhitectură blockchain creată de la zero, care și-a propus să rezolve câteva din actualele probleme cu care se confruntă acest domeniu: capacitatea de procesare, viteza de execuție, costul tranzacțiilor și multe altele. Elrond poate procesa până la 10,000 de tranzacții pe secundă, cu o latență de cinci secunde și cu costuri neglijabile.

Beniamin și colegii lui sunt dovada faptului că avem atât de mult talent în România și că nu trebuie să plecăm din țară pentru a avea succes, ci putem crea foarte multe de aici, dacă suntem pasionați de ceea ce facem.  

Am fost curios să aflu:

  • Cum ai ajuns să lucrezi în zona blockchain? (00:02:22)
  • Ce este blockchain-ul și de ce este o tehnologie inovatoare? (00:16:47)
  • Va exista un shift în mindset-ul tuturor instituțiilor încât să perceapă acest domeniu ca un added value și nu ca o amenințare? (00:25:17)
  • Care e challenge-ul cel mai mare ca să realizați viziunea voastră? (00:53:57)
  • Cum ați reușit să finanțați povestea asta? (01:01:48)
  • Cum vezi tu pașii următori și cum veți evita să aveți aceleași challenge-uri pe care le-a avut Bitcoin? (01:10:16)

Cu ce poți rămâne din acest episod:

  • Cum a ajuns Airbnb – o idee inițial banală – să fie un business de succes. (00:10:33)
  • Cum a apărut blockchain-ul și ce legătură are cu Bitcoin. (00:22:09)
  • Cu ce se deosebește Ethereum de Bitcoin. (00:40:59)
  • Cum își propune Elrond să schimbe modul în care privim lumea criptomonedelor. (00:43:01)
  • Ce a reușit să facă echipa Elrond, în colaborare cu Samsung. (01:06:17)
  • Cum putem descoperi următoarea tehnologie care va schimba lumea. (01:16:50)

Conectează-te cu Beniamin:

Resurse utile:

Versiunea video:

Transcript:

Sergiu Biriș: Salutare, dragi Neascultători, bine v-am regăsit! Astăzi suntem în Sibiu, unde l-am avut invitat pe Beniamin Mincu – CEO și cofondator al Elrond. Elrond este probabil cel mai cunoscut startup din România din zona blockchain. Am vorbit cu Beniamin despre ce înseamnă tehnologia blockchain, despre Bitcoin, despre cum inovează Elrond în acest spațiu și direcția înspre care se îndreaptă spațiul blockchain în general. Chiar dacă nu sunteți foarte tehnici, dar probabil ați auzit de blockchain, vă recomand să ascultați acest episod până la sfârșit pentru că veți avea cu siguranță foarte multe lucruri de învățat sau cel puțin veți rămâne cu câteva idei sau concepte care vă vor da de gândit.

Sergiu Biriș: Acest episod din Neascultătorii este susținut, ca de obicei, de Banca Transilvania, cărora le mulțumim! Vă invit să ascultați cel mai nou podcast al lor care se numește BT Talks. Mulțumim BT! Dragi Neascultători, enjoy the show!

[00:01:03.24] Sergiu Biriș: Bine v-am regăsit, dragi Neascultători, la o nouă emisiune a podcastului! Astăzi vom vorbi despre blockchain. Îl am alături de mine pe Beniamin Mincu de la Elrond Network. Bine ai venit, Beniamin!

Beniamin Mincu: Salutare! Bine te-am găsit, Sergiu!

Sergiu Biriș: Ești CEO și fondator.

Beniamin Mincu: Exact!

[00:01:27.13] Sergiu Biriș: Astăzi trebuie să recunosc că sunt un pic eu într-o zonă mai inconfortabilă pentru că nu sunt expert în blockchain. Probabil mulți din Neascultători nu sunt experți în blockchain, dar am speranța că împreună vom reuși să dăm câteva detalii despre ce înseamnă blockchain, bineînțeles despre ce face Elrond în spațiul ăsta – mai ales că sunteți probabil unul dintre cele mai titrate startup-uri din România pe blockchain – și aș vrea, poate, să ajungem și să înțelegem cumva care sunt challenge-urile pentru startup-urile din zona blackchain. Dar, înainte de toate, aș vrea să încep un pic cu tine, să aflu câteva chestii despre tine și cum ai ajuns să lucrezi în zona blockchain.

[00:02:37.29] Beniamin Mincu: Sigur! Mă bucur mult că avem discuția asta și cred că facem tot ce putem ca la sfârșit oamenii să poată să înțeleagă câteva lucruri importante. Mergând mai departe, aș spune că sunt două momente importante la care m-aș putea uita în viață, pentru a discuta despre felul în care am ajuns aici. Unul dintre ele este cel când eram copil și practic, dintotdeauna eram super pasionat de partea asta de computere. Îmi amintesc că era perioada de dial-up, în care noi aveam internet și costa foarte mult să stăm pe internet și știu că tot timpul aveam certuri cu părinții noștri. Îmi amintesc și acum că primul computer a fost un 386, pe care noi l-am primit cumva de la tatăl meu – noi suntem patru frați.

Sergiu Biriș: Tu ești mai mare, mai mic?

[00:03:39.28] Beniamin Mincu: Eu sunt al doilea – am unul mai mare și doi mai mici. Și practic, de la punctul ăla am început un fel de feedback loop super rapid prin care în prima fază ne-am jucat foarte mult, după care am ajuns, împreună cu frații mei, să fim oamenii care în mare parte reparau computerele în cam tot orașul.

Sergiu Biriș: Ah, și voi erați băieții cu Windows-ul sau băieții cu calculatoare.

[00:04:13.22] Beniamin Mincu: Exact, exact. Și am ajuns la punctul la care știam pe de rost mai multe chei de Windows, adică mergeam dintr-o parte în alta și din cauză că era atât de common, lucrurile alea funcționau. Și partea asta cred că dintotdeauna a născut în mine un fel de intrigă despre ce se poate construi cu computerele, după care, cam în orice mediu mergeam, în mod natural excelam la partea asta. Chiar dacă la școală mi se părea că faci ceva super basic – nici măcar nu atingeai lucrurile interesante – am avut un fel de afinitate. După care aș spune că al doilea moment important a fost momentul în care mi-am dat seama că într-un fel, pe baza internetului poți învăța aproape orice, foarte rapid, atât timp cât poți filtra lucrurile. Ajungând la concluzia asta, m-am întrebat cumva în modul ăla absolut, care ar fi lucrurile pe care le-aș putea face să nu pierd timpul, ci să învăț, poate, de la cei mai buni oameni. Și am început eu un punct din ăsta de citit super intens, în care efectiv nu mai făceam nimic altceva; asimilam cărți cam din toate domeniile care mă interesau – fie că era tehnologie, filosofie și alte domenii mult mai îndepărtate – și la punctul ăla mi-am dat seama de un fel de insight care a rămas cu mine și care cred că o să rămână cu mine toată viața: de-a lungul istoriei, dacă ne uităm, au existat în aproape fiecare perioadă, oameni care s-au ridicat cu mult peste contextul lor – fie că au descoperit ceva, fie că erau artiști și veneau cu anumite lucruri care nu erau recunoscute decât după zeci, poate sute de ani, fie că erau oameni de știință care încercau să reinventeze modele. Ce observam era că oamenii ăștia, într-un fel sau altul, nu trăiau în vremea lor; ei erau mult înainte de vreme și, din păcate, se întâmpla ca oamenii ăștia să fie recunoscuți…

Sergiu Biriș: Mult mai târziu.

[00:06:37.16] Beniamin Mincu: Da, da. De multe ori după ce mureau și asta mi se părea, pe de-o parte foarte trist, pe de altă parte mi se părea că trăim într-o vreme în care cu toate că avem internetul, foarte mulți oameni din jurul meu nu observau lucrurile astea, nu observau că există o diferență foarte mare între anumiți oameni, impactul lor, materialele pe care le predau sub o formă sau alta. Și de acolo am mers un pas mai departe și cumva am zis, dacă este ușor să te uiți prin prisma istoriei și să vezi oamenii ăștia care ies la suprafață, întrebarea e, care sunt oamenii pe care noi îi avem acum cu noi pe care nu îi recunoaștem? Care sunt at the cutting edge cumva – la limita dintre ce se cunoaște și ce se încearcă. Și după, și mai interesant devine cum îi descoperi pe oamenii ăștia înainte să ajungă oamenii faimoși care sunt de succes, pentru că mi se pare că dacă ai reuși să observi o traiectorie de genul ăsta înainte ca ea să devină super evidentă și validată, îți cam găsești răspunsul la întrebările: În ce startup-uri să investești? Care este cea mai interesantă direcție a științei? Unde merge tehnologia? Și cumva de acolo am intrat din nou într-o fază din asta de căutare extrem de intensă, de a descoperi; aveam liste cu zeci de cărți pe care încercam să le citesc cât mai rapid posibil pentru a le asimila, și după, pentru a putea merge mai departe. Acesta este contextul în care, undeva prin 2012-2013 am descoperit Bitcoin.

[00:08:28.20] Sergiu Biriș: Wow! Destul de devreme! Eu l-am descoperit cred că prin 2017. Ok, și Bitcoin-ul te-a fascinat?

Beniamin Mincu: Da, era contextul ăsta în care cumva o parte din răspunsul întrebărilor mele – dacă trebuia să mă întreb care sunt oamenii care par că vor avea efecte disproporționate asupra istoriei și ulterior mulți oameni îi vor valida – era că erau foarte puțini. Îi puteai număra pe degete și ăștia erau, să zicem, Paul Graham, Peter Thiel și Elon Musk. Erau și alții, dar oamenii ăștia, în momentul în care ascultai, aproape orice ascultai sau citeai de la ei era un fel de signal-to-noise ratio incomparabil cu aproape orice altceva ascultai. Și în contextul ăsta, de fapt, am descoperit foarte multe concepte – unul foarte util de la Paul Graham este despre cum cele mai potente și interesante idei, în prima fază arată foarte asemănător cu o idee super evident greșită.

[00:09:47.15] Sergiu Biriș: Mai era vreun exemplu în sensul ăsta?

Beniamin Mincu: Da, da. Practic contextul era că Paul Graham spunea că ideile evidente cu potențial mare au fost încercate, pentru că sunt evidente și acestea sunt lucrurile la care poți ajunge foarte rapid. Pe de altă parte, ideile care sunt fie foarte ambițioase încât te șochează în prima fază când le asculți, fie extrem de utile că te șochează prin simplitatea lor, prima dată le negi.

Sergiu Biriș: “Nu are cum.”

[00:10:18.24] Beniamin Mincu: Exact! E aproape imposibil ca ceva de genul ăla să fie atât de potent și interesant. După care, mergând pe ideea asta, Paul Graham spunea cum cam toate startup-urile de succes pe care le-au avut și le-au văzut – spre exemplu Airbnb, a început de la o idee super trivială, extrem de interesantă. În cazul Airbnb, de exemplu, oamenii ăștia au aplicat la YC cu o altă idee.

Sergiu Biriș: Y Combinator, da, acceleratorul.

Beniamin Mincu: Exact! Deci, pentru context, probabil pentru oameni e important de subliniat că Y Combinator e probabil cel mai important program de startup-uri din lume – nu atât de mult din cauza lucrurilor imediate pe care le-ai câștiga, cât interacțiunea cu oamenii de acolo. Oamenii ăia au un fel de experiență, de la care dacă poți învăța ceva, ai câștigat enorm.

[00:11:35.11] Sergiu Biriș: Airbnb avea modelul atât de simplu – adică să îți închiriezi temporar locuința, cred că de la asta a început.

Beniamin Mincu: Da, povestea e și mai interesantă de atât. Ei au aplicat la Y Combinator cu o idee care în principiu dădea greș, nu funcționa deloc. Și în contextul în care se luptau să o facă să funcționeze și se luptau și încercau tot ce puteau, tot ce le venea în minte, au început să facă două lucruri din cauză că au rămas fără bani complet, nu mai aveau nici bani de mâncare nici de nimic, și-au luat de pe carduri tot – împrumuturi de pe carduri cât de mult se putea – și după au început să facă două chestii: una, să vândă un fel de cereale cu fețe de președinți pe ele.

Sergiu Biriș: Da, Obama O’s.

[00:12:20.25] Beniamin Mincu: Exact, exact – în timpul campaniei politice. Și doi, s-au gândit, “Oare ce am mai avea noi resurse pe care le-am putea vinde/folosi într-un mod nou să mai facem rost de niște bani până să dăm faliment?” Una dintre resursele interesante au fost, “Ce ar fi să închiriem o cameră de-a noastră cuiva? Dacă reușim să închiriem o cameră, mai scoatem $200-300 – e ceva ok și în funcție de cum merge poate mai supraviețuim ceva timp.” Și de la chestia asta, în timp ce se străduiau – au încercat de mai multe ori, au trecut prin super multe iterații – cu un fel de încăpățânare din asta extraordinară de a supraviețui, au ajuns să descopere, de fapt, ideea pe care după, au schimbat-o la Y Combinator.

[00:12:56.29] Sergiu Biriș: Și au adaptat-o pentru ceea ce a devenit, mai târziu, Airbnb.

Beniamin Mincu: Exact!

Sergiu Biriș: Și uite, toate ideile astea care acum schimbă, practic, tot landscape-ul internetului și al lumii ăsteia, așa cum o știam până acum, au pornit din chestii simple și care la prima vedere par atât de banale, încât nu au cum să fie inovația inovațiilor. Același lucru l-ai văzut tu în Bitcoin?

[00:13:28.10] Beniamin Mincu: Da, practic, exact asta era ideea. Bitcoin-ul părea ideea perfectă pe care să nu o iei în serios. Anume, ok, știind puțină economie, știind tehnologie, observi că practic niște oameni pe un forum – pentru că atunci nu era super evidentă toată istoria asta; tot ce știm acum nu era evident atunci – au încercat să experimenteze cu un nou model de a crea bani. Ce era super intrigant era că pentru prima dată aveam o tehnologie care combina economia; nu mai erau lucrurile separate, ci aveai un protocol care combina state of the art în diferite concepte de computer science, dar în același timp adăuga și partea de game theory, de economics, politică monetară fiscală și așa mai departe – ceea ce părea o chestie pe care majoritatea oamenilor o respingeau atât de complet, că practic mie mi se părea super intriguing. Nu o puteai lua super în serios. Adică, în prima fază lucrurile astea pleacă de la punctul la care curiozitatea te atrage în direcția respectivă, începi să sapi, contrar la ce te așteptai – anume ca totul să fie o glumă – descoperi că e super multă substanță; după care, sapi mai mult, din nou ești șocat că e și mai multă substanță. Și practic, undeva după șase luni am ajuns la punctul la care eram extrem de convins că tehnologia asta urmează să schimbe felul în care noi folosim banii și că e chestiune de timp până lucrurile astea se întâmplă. Și de acolo, de fapt, am mers pe ideea pe care o spuneam înainte, dacă este ușor să identifici o tehnologie care a apărut deja și vezi pattern-ul ăla, întrebarea este ce tehnologie? Pentru că observasem că există, de fapt, un întreg ecosistem, că nu mai exista doar Bitcoin-ul. Bitcoin-ul era extrem de interesant, era bazat pe criptografie și computer science, lucruri pe care foarte puțini oameni le înțelegeau, dar existau niște lucrări acolo, codul care era open source, și by the way, până și Satoshi a avut exact problema asta, că în momentul în care a propus ideea, a trimis lucrarea unui newsletter cu foarte mulți oameni de știință, care erau capabili, teoretic, să înțeleagă o idee de genul ăsta.

Sergiu Biriș: Dar a fost respins.

[00:16:20.14] Beniamin Mincu: Complet! Au zis, “Asta s-a mai făcut, e banal, am mai văzut chestia asta.” După care, a mers mai departe și a dat drumul, efectiv, tehnologiei, și atunci, câțiva oameni care din când în când înțelegeau, au început să intre și ei.

[00:16:45.23] Sergiu Biriș: Da, și să împingă un pic în față tehnologia. Ce mi se pare interesant la Bitcoin, e că până la o adopție semnificativă, a fost o tehnologie destul de obscură, tocmai pentru că era foarte complicat de înțeles.

Beniamin Mincu: Așa este.

[00:17:11.15] Sergiu Biriș: O înțelegeau doar oamenii mai tehnici, care aveau un background tehnic. Cred că și challenge-ul pe care îl avem în momentul ăsta legat de blockchain, în general, pentru că până la urmă meritul cel mai mare al Bitcoin este că a scos în față tehnologia blockchain și că a adus-o cumva în mainstream, să zicem așa – poate că nu e încă în mainstream, poate că e încă un pic departe, dar nu mai e ceva obscur; faptul că s-a întâmplat lucrul ăsta și că acum avem o discuție despre blockchain, mulți ani mai târziu, e totuși un lucru foarte important. Aș vrea să încerci tu să-mi explici mie ca la un copil de 10 ani – ce-i blockchain-ul și de ce e o tehnologie atât de inovatoare.

[00:18:29.22] Beniamin Mincu: Da, cred că asta e, de fapt, întrebarea extrem de interesantă pe care probabil și ascultătorii și-o ridică. În esență, cel mai simplu fel de a explica partea asta de bockchain este că blockchain-ul este un mijloc care permite transferul de valoare – de bani, în cazul nostru – fără a mai necesita o parte terță. Ceea ce înseamnă că tu practic poți să faci, programatic vorbind, transfer de orice fel de proprietate pe care o ai, într-un mod total digital, fără ca cineva să trebuiască să autentifice în vreun fel, cum se întâmplă în lumea reală în momentul de față: că eu am o proprietate anume, am X bani în cont, că tu exiști și ai și tu un cont și putem face transferul respectiv. Practic, tot ce ai nevoie este să ai un cont și să faci transferul respectiv și toată validarea se întâmplă în mod automat. Acum, sunt două direcții în care aș merge. Avantajul pe care Bitcoin îl are și breakthrough-ul pe care l-a adus este că tu ai un fel de bază de date care permite transferurile astea de orice fel de proprietate, fără să poți face double spending, adică fără să poți cheltui banii de două ori. Ce ar invalida complet tehnologia asta ar fi dacă tu, într-o formă sau alta, ai putea înșela și cheltui de două ori banii pe care tu îi ai în cont. În momentul ăla, toată tehnologia și-ar pierde valoarea. Dar prin mai multe layere de securitate, lucrul ăsta este prevenit. O altă direcție în care aș merge este, practic, transferul de valoare între mai multe părți care nu mai necesită autentificare sau validare.

[00:20:29.14] Sergiu Biriș: Să dau un exemplu, să văd dacă am înțeles corect: În viața de zi cu zi, ca să îmi transferi tu mie 10 lei din contul tău în contul meu, există o terță parte care trebuie să certifice că acei 10 lei sunt 10 lei, contul meu e ăla, contul tău e celălalt și acea terță parte face transferul din contul meu în contul celălalt. Ce face blockchain? Elimină terța parte și practic prin această tehnologie banii sau valoarea sau ce-o fi – în acest moment banii – se transferă automat din contul meu în contul tău.

Beniamin Mincu: Exact!

[00:21:12.10] Sergiu Biriș: Chiar am făcut asta, adică am fost implicat o vreme în zona asta, cel puțin de curiozitate să văd cum funcționează – când era mai libertină treaba, că lucrurile s-au complicat, cel puțin în România. Am fost de-a dreptul șocat, uimit, în momentul în care mi-a transferat cineva 0,000… satoshi, care e cea mai mică parte dintr-un Bitcoin – nici măcar nu aveam același software pe telefon – pur și simplu s-a făcut transferul instant. A fost ceva ce nu am mai experimentat până atunci. Întrebarea e ce face blockchain? Cum se întâmplă povestea asta?

[00:22:15.23] Beniamin Mincu: Aș face totuși un pas înapoi și să vedem cum a apărut blockchain-ul și ce legătură are cu Bitcoin, care ar fi prima monedă care a apărut. Practic, în prima fază, oamenii nu știau deloc de blockchain în sine, nici măcar nu știau că există tehnologia asta. Ce s-a întâmplat a fost că undeva în 2009, un tip sub pseudonim pe nume Satoshi Nakamoto, după ce a publicat un paper care a fost în mare parte ignorat de mai mulți oameni de știință, criptografi și așa mai departe, a mers mai departe și a construit tehnologia asta și i-a dat drumul. Bitcoin este, pe scurt, o monedă virtuală care ce face diferit față de monedele tradiționale pe care noi le avem, în mod deosebit, este că e non-suverană, în sensul că nu este backed de niciun fel de stat și este total programatică, adică absolut tot, de la felul în care funcționează, la politica monetară sau fiscală, sunt codate la nivel de protocol – ceea ce este extrem de interesant, super complex de făcut, dar extrem de fascinant când te gândești că așa ceva se poate face. Și practic, partea extrem de curioasă a Bitcoin este că a venit pe fondul crizei care a existat în 2008 și în blocul geneză – genesis block – chiar a fost pus un titlu sau text dintr-un ziar care arăta starea respectivă și cumva atrăgea atenția asupra direcției în care lumea mergea. Pentru a contrasta moneda asta cu monedele care sunt create de state și care funcționează pe o bază inflaționistă în România, Bitcoin a fost creat pe un model economic deflaționist. Asta înseamnă că are o masă monetară fixă, și având o masă monetară fixă creează un fel de snowball effect – dacă oamenii presupun că oricând într-un viitor îndepărtat Bitcoin-ul va avea o valoare, dat fiind că masa monetară a lui este fixă, din moment ce cererea va crește în mod constant și oferta e tot mai limitată, prețul ar trebui să sară într-un mod extrem de interesant.

[00:24:43.17] Sergiu Biriș: Acum că tot suntem la capitolul Bitcoin, mi s-a părut că s-au întâmplat două lucruri în legătură cu Bitcoin, care i-au tăiat un pic din avânt. Unul a fost momentul în care a ajuns la mass market – și frizerul meu îmi zicea să cumpăr Bitcoin; în momentul ăla știi că urmează un bubble, că se sparge. A ajuns Bitcoin-ul undeva la $20,000 bucata. În momentul în care s-a întâmplat asta și bineînțeles, fiind un sistem financiar, până la urmă, din care se pot câștiga bani fie că urcă, fie că scade – pentru că există exchange-ul unde poți să tranzacționezi ca pe bursă criptomonedele – în momentul în care au început să vândă niște playeri mari, s-a cam prăbușit prețul și foarte mulți din cumpărătorii de „retail”, oamenii simplii, au pierdut foarte mulți bani pentru că era o tehnologie pe care nu o înțelegeau, nu știau exact cum funcționează și atunci mi se pare că s-a pus un semn de întrebare asupra viitorului Bitcoin – cel puțin din punct de vedere al populației generale. Și a doua chestie care s-a întâmplat a fost că cel puțin instituțiile financiare au început să perceapă Bitcoin-ul ca pe o amenințare și să taie accesul populației la posibilitatea de a cumpăra. Atât timp cât ai bani în bancă, îți era foarte greu sau cel puțin în România în momentul ăsta, nu prea poți să cumperi Bitcoin la fel cum puteai acum 2-3 ani.

[00:27:13:27] Sergiu Biriș: Dar, cu toate astea, uite, chiar ieri a apărut un articol că Înalta Curte de Justiție a Indiei a întors decizia băncii centrale care banase acum doi ani posibilitatea de a se face trading de criptomonedă. Deci practic, în India s-a ajuns la overruling – lumea poate cumpăra din nou Bitcoin. Deci probabil că aceste încercări de a opri expansiunea Bitcoin sau tot ce aduce Bitcoin valoros, vor avea un succes limitat și că la un moment dat, totuși, tehnologia va avea de câștigat. Ce voiam să te întreb în sensul ăsta – că după aceea vreau să îmi povestești un pic și despre Elrond, obviously; să nu uităm de ce am venit – dar voiam să te întreb, pentru că e și povestea asta cu Libra, cu moneda pe care Facebook a încercat sau încearcă să și-o lanseze, e totuși un pic de efervescență în continuare în zona asta. Va exista, poate, un shift în mindset-ul tuturor instituțiilor încât să perceapă povestea asta ca un added value și nu ca o amenințare?

[00:29:06.01] Beniamin Mincu: Din nou, aș face un pas înapoi, prima dată. Aș spune, în esență, felul în care poate fi înțeleasă inovația Bitcoin-ului, și care după leagă discuțiile noastre – pe de-o parte discuția financiară și pe de altă parte discuția de blockchain – și conduce direct la discuția despre Elrond. Bitcoin-ul poate fi văzut în felul următor: a avut două componente inovative extrem de interesante. Prima dintre ele este componenta de blockchain care, într-adevăr, permite transferul ăsta de valoare într-un mod programatic, adică pur computațional – o aplicație care în general poate fi greu înțeleasă de oameni pentru că nu este o aplicație front-end care se adresează imediat user-ului, ci are foarte mult de-a face cu tehnologia care, să zicem, ar fi folosită în back-end-ul băncii; adică băncile, la un moment dat, foloseau un anumit gen de tehnologie care se actulizează din când în când și ar putea folosi tehnologie foarte similară cu cea a blockchain-ului, atât timp cât observă viitorul și vor să rămână în viață.

[00:30:27.19] Beniamin Mincu: Al doilea element care a făcut Bitcoin-ul extrem de interesant și l-a pus pe o traiectorie din asta de creștere exponențială, într-un fel, este factorul economic, anume moneda asta care a fost atașată tehnologiei blockchain. Practic, un blockchain public nu poate exista fără incentive-ul economic pe care îl are prin monedă, dar dacă blockchain-ul este tehnologia de bază care permite transferul ăsta, Bitcoin-ul poate fi văzut ca un fel de primă aplicație a tehnologiei. Incidental, noi nu știam că blockchain-ul este o chestie în sine. Noi am văzut doar aplicația Bitcoin, doar moneda de la care am plecat, și sunt aproape convins că blockchain-ul ar fi murit ca și tehnologie dacă nu avea factorul economic care permitea tehnologiei ăsteia să fie luată din faza zero și să fie dusă dincolo de faza de bootstrapping.

[00:31:22.01] Beniamin Mincu: Și aici merg și răspund puțin la ce discutai, anume, orice tehnologie, în momentul în care este descoperită, ne oferă un fel de entuziasm extraordinar și se pare că stă în natura noastră să tindem să supraestimăm impactul tehnologiei pe termen scurt și să subestimăm foarte drastic impactul ei pe termen lung. Asta se poate vedea cu internetul, e un fel de exemplu din ăsta de textbook, adică aproape orice tehnologie are un fel de curbă de adopție și dacă nu vedem prin curbă asta, tindem să luăm niște decizii foarte de moment, necalculate. Și atunci, de fapt, Bitcoin-ul odată ce a apărut, având tehnologia asta de blockchain și având mecanismul economic, anume moneda asta care a făcut oamenii să intre în faza inițială pentru că vedeau că există un potențial upside acolo, investițional, dacă o vedem în flow-ul ei de adopție normal, prin necesitate va începe din punctul în care majoritatea oamenilor spun că așa ceva e imposibil, doar câțiva ciudați se uită la așa ceva și spun, “Hmm, ce chestie interesantă! Ce-ar fi să ne jucăm puțin?” Pentru că majoritatea oamenilor care au intrat la început au intrat în joacă; cum spuneam, când am descoperit, mi se părea un fel de jucărie, dar foarte fascinantă, mai fascinantă decât jucăriile normale, pentru că părea că are ceva acolo, dar numai dacă săpai mai mult descopereai ce.

[00:33:24.03] Beniamin Mincu: Adopția tehnologiei, la fel ca și cu orice altă tehnologie, de fapt va dura ani de zile. Se va trece prin etape în care diferiți oameni vor lua tehnologia asta și vor încerca să o implementeze în diferite sfere. Adică, în prima faza grupul de oameni au fost un fel de libertarieni și criptografi care erau pe anumite forumuri – ăștia erau target-ul principal. Odată ce ăștia au mers mai departe, foarte mulți oameni extrem de smart și tehnici au descoperit tehnologia asta – adică VC cu background în computer science, criptografi alții, sau mulți oameni pe partea asta de coding care puteau evalua ei, nu așteptau ca cineva să le confirme lucrurile – după care, de aici, au început foarte mulți investitori din Silicon Valley să intre. Apropo, Silicon Valley tot timpul caută următorul trend masiv și intră în tehnologiile astea mult înaintea oamenilor simpli. Acum, am ajuns într-o fază în care toată tehnologia, atât monedele virtuale cât și tehnologia blockchain, începe să experimenteze cu foarte multe aplicații interesante și să existe un fel de diferențiere între partea de monedă – partea financiară – și partea de blockchain care poate fi aplicată în diferite use case-uri, minimizând partea economică.

[00:34:58.22] Beniamin Mincu: Și acum cred că cel mai bun pas următor al discuției este cum am ajuns noi aici. Practic, descoperind Bitcoin-ul am înțeles că dacă Bitcoin-ul este tehnologia inventată în 2009, sigur există și alte iterații interesante. Numai că majoritatea oamenilor, la fel cum au ignorat Bitcoin-ul, ignoră tehnologiile astea și este super important pentru mine să le descopăr, să sap, să văd ce se întâmplă. Undeva în 2014 am ajuns și m-am implicat într-un proiect numit NEM, care construia un blockchain mai rapid, ușor, mai interesant decât Bitcoin-ul.

Sergiu Biriș: Știu NEM-ul. Cred că și ei aveau ceva monedă. Nu era cea cu GAS?

[00:35:40.23] Beniamin Mincu: Nu, NEO era cea cu GAS. Și practic, NEM la un moment dat, în 2016, a ajuns să valoreze peste un miliard de dolari. A început cu o mână de oameni – o echipă din care am făcut și eu parte – nu ne cunoșteam între noi, toți eram pe un forum pe internet și tot ce conta era input-ul, adică poți să aduci valoare proiectului? Poate să meargă mai departe? Ok, e un experiment interesant. Și atunci, de la punctul ăsta am mers mai departe și undeva în 2016, împreună cu fratele meu din Germania – cum spuneam, am trei frați și doi dintre ei sunt în partea asta tehnică, unul dintre ei chiar asta făcea zi și noapte.

Sergiu Biriș: Interesant business de familie!

[00:36:26.09] Beniamin Mincu: Da, da. Cu el, practic, am început un fel de fond de investiții cu banii noștri. Țin minte că l-am vizitat și avea o poziție foarte ok într-un startup din Germania, o ducea foarte bine, îi plăcea foarte mult în Germania; avea tot ce avea nevoie și peste, și totuși am încercat să văd lucrurile dincolo de ziua de mâine și să văd cum aș putea să construiesc ceva cu încă cineva în care am încredere și pot să pun o structură și după, împreună, să facem ceva. I-am propus ideea de a începe un fond prin care urma să investim în cele mai interesante arhitecturi pe partea asta, din domeniul blockchain, pentru că noi, fiind din 2014 și construind lucruri de genul ăsta vedeam foarte clar nu numai ce anunță oamenii ci și ce se întâmplă în spate. Puteam judeca atât partea tehnică super rapid, cât și partea economică. Anyway, ideea este că, pe scurt, am ajuns în punctul în care undeva după un an, fiind investiți în cele mai importante arhitecturi din lume pe partea de blockchain, unele fiind super interesante, am observat că nu reușeau să aducă tehnologia pe care o promiteau. Adică, la partea de marketing erau foarte buni și la partea de delivery era extrem de tricky. Și atunci, e important să articulez că a construi un blockchain este cumva rocket science square, adică extrem de dificil. Sunt atât de multe levels de complexitate și trebuie să iei state of the art-ul din distributed systems, criptografie și partea asta de economie și să te joci cu ele; e ca și cum le amesteci într-un fel de oală și după, de acolo, ar trebui să iasă ceva extrem de interesant.

[00:38:35.23] Beniamin Mincu: Punctul de bază care mă duce la Elrond este că undeva după un an și ceva în care tehnologiile astea au adus return-uri foarte bune economice, ne-am dat seama că niciuna dintre ele nu rezolva o problemă care devenea deja foarte clară în ecosistemul blockchain – că în timp ce poți face transfer de valoare, la fel ca și în faza inițială a internetului, tu ai o viteză de procesare și capacitate de procesare, adică un fel de bandwidth și latency super încete. Adică pentru context, Bitcoin-ul, în timp ce este super inovativ din punctul ăsta de vedere, că aduce prima versiune a tehnologiei, el poate procesa numai undeva între 5 și 7 tranzacții pe secundă.

[00:39:30.28] Sergiu Biriș: Deci dacă ajunge la massive scale se va bloca sau nu va mai fi transferul într-o secundă, ci s-ar putea să aștepți foarte foarte mult chiar să se întâmple transferul respectiv.

Beniamin Mincu: Da. Practic, transferul nici nu se întâmplă, pentru că ce vorbeam în prima fază este că partea de bandwidth presupune o limitare. Adică, tu mai mult de cinci tranzacții nu poți să pui în bandwidth-ul pe care îl ai și tot ce pui după se va crea un fel de waiting list care nu mai poate fi procesat dacă devine prea mare. Și atunci, pot să dureze zile, săptămâni chiar, până când se procesează o tranzacție, din cauză că cinci tranzacții pe secundă este un bandwidth super mic. Și de la punctul ăsta, practic, pe lângă bandwidth, punctul important este că banii sunt transferabili, dar ajung în 10 minute și punctul la care tranzacția devine ireversibilă, probabilistic vorbind, este de 60 de minute. Ca să simplific discuția și să nu devină prea tehnică, în esență, poți transfera cinci tranzacții pe secundă – super puțin – și o tranzacție durează 10 minute să fie executată. Mergând mai departe, Etherium a venit cumva cu o inovație foarte interesantă, în sensul că a adăugat și smart contracts pe lângă partea asta de transfer de valoare.

[00:41:09.03] Sergiu Biriș: Putem explica ce sunt smart contracts?

Beniamin Mincu: Da. Deci, dacă Bitcoin-ul poate face doar transfer de valoare în momentul de față, în Etherium poți face contracte mai sofisticate, pe baza cărora poți construi chiar aplicații. Adică, să zicem, dacă în Bitcoin transfer doar bani, în Etherium pot transfera și un fel de proprietate, cum ai face transferul la cartea funciară – ăsta ar fi un exemplu. Adică, eu având o proprietate care nu este neapărat ban, pot să ți-o transfer ție și să fac același lucru.

[00:41:38.02] Sergiu Biriș: Și să stochezi în codul respectiv toate detaliile tranzacției, corect?

Beniamin Mincu: Exact!

Sergiu Biriș: În momentul în care și cealaltă parte îndeplinește niște condiții primește proprietatea, celălalt primește banii. E un soi de escrow verificat de un blockchain.

[00:42:03.28] Beniamin Mincu: Exact! Din nou, elimină partea terță și îți permite să faci transferul. Pe fundamentul ăsta se pot construi aplicații mult mai interesante, adică de aici poți să construiești jocuri care au un fel de monede interne cu care te joci, sau poți să construiești un fel de unicitate a tool-urilor pe care le ai în jocuri. Probabil că ai jucat multe jocuri; ai observat că sunt tool-uri care se vând cu un anumit număr de bani – oamenii ar fi șocați să descopere cu se sume se vând anumite tool-uri din jocuri. Tool-urile astea acum pot fi cumva unice, tu le poți scoate și vinde și în afara jocului respectiv. Asta e o chestie care s-ar putea să pară foarte secundară pentru cineva care acum aude pentru prima dată de blockchain, dar este o chestie cu implicații foarte mari pe termen lung. Și atunci, mergem un pas și mai departe și observăm că în timp ce, din nou, blockchain-ul exista, aveam transferul de valoare, aveam smart contracts, dar aveam o problemă semnificativă de performanță a tehnologiei. Pe scurt, bandwidth și latency. Și, în contextul respectiv, contextul blockchain se asemăna foarte mult cu contextul internetului în faza dial-up. Ne amintim foarte mult ce însemna să bagi modemul ăla în priză…

Sergiu Biriș: Ting, ting, ting. De-aia te-auzeau și părinții și te certau.

Beniamin Mincu: Exact! Băgai telefonul în priză, dădeai telefon, după care așteptai zeci de minute să downloadezi un mp3. Îmi amintesc și acum că erau 20-30 de minute, asta dacă prindeai linie.

Sergiu Biriș: Complicat. Și internetul dragilor, a fost mult mai complicat la un moment dat.

[00:43:59.25] Beniamin Mincu: Exact! Și practic, în faza respectivă, din cauză că nu aveai performanță, problema era nu numai că puteai construi niște lucruri, observai că este potențial – adică de acolo venea entuziasmul – dar în momentul în care încercai să le faci să funcționeze, economic vorbind, performanța nu rezulta în ce îți doreai. Și atunci, dacă ne uităm și facem o paralelă – după care sar direct la Elrond – cu blockchain-ul și cu internetul, putem observa că practic au existat două elemente de bază, centrale, care au schimbat internetul și l-au făcut ceea ce îl vedem noi astăzi. În faza inițială el era foarte similar cu blockchain-ul – deschis numai pentru geeks, command prompt între câteva universități și nimeni care nu era în sfera asta tehnică nu putea folosi internetul. Ce a schimbat internetul și l-a deschis majorității oamenilor a fost browser-ul și schimbarea – transformarea asta de la dial-up la broadband. În mod deosebit, schimbarea de la dial-up la broadband a schimbat parametrii de performanță în așa fel încât să poți construi un business care, tehnologic vorbind, să poată funcționa și să poți aduce beneficiile pe care dorești să le aduci utilizatorilor. Și practic, exact ăsta a fost punctul pe care noi l-am identificat pentru blockchain, anume că în timp ce aveai tehnologia, la fel ca și cu internetul, ai o mână de oameni doar, care se joacă și înțeleg tehnologia asta, deoarece complexitatea e foarte mare, fricțiunea e foarte mare, nu ai tool-uri așa cum ți-ai dori, dar mai mult decât atât, performanța lasă de dorit. Adică și dacă ai vrea să construiești ceva – ești o companie care iei în serios tehnologia și vrei să construiești – cu 5 tranzacții pe secundă ești mort.

[00:46:05.08] Sergiu Biriș: E foarte greu. Deci practic, în momentul ăsta, ce înțeleg eu este că suntem într-un punct de dial-up și cu zona asta de blockchain și cu ce se întâmplă acum, iar voi cu Elrond v-ați propus să aduceți broadband? Asta v-ați propus?

[00:46:26.03] Beniamin Mincu: Da, pe scurt, ce spunem noi este că prin Elrond vom deschide ușa pentru ca oricine, de oriunde în lume să poată face transferuri de valoare aproape instantanee, globale și la un cost care să fie de 100 de ori mai mic decât aproape tot ce există în momentul față.

Sergiu Biriș: Wow! That’s a big vision!

[00:46:49.02] Beniamin Mincu: Da, este și doar accentuez că înțeleg că este și super tricky de executat. Adică, de multe ori e foarte ok și este super important să ai o viziune de genul ăsta, să vezi foarte clar direcția în care vrei să mergi, dar este la fel de important să transformi viziunea asta în realitate pentru că de la sine nu se întâmplă nimic.

[00:47:23.01] Sergiu Biriș: Așa, ca să îmi dau cu părerea, să-mi imaginez cam ce ar însemna asta: ar însemna să vă creați propriul blockchain practic, adică voi să creați infrastructura, să nu va bazați pe Etherium, pe Bitcoin, pe ce s-a creat în trecut, ci voi vă creați propriul blockchain pe de-o parte; pe de altă parte, tot aveți nevoie de un transfer de valoare și de o monedă, trebuie să aveți un incentive financiar în toată asta, deci v-ați lansat și o monedă.

Beniamin Mincu: Da.

[00:47:59.24] Sergiu Biriș: Și totodată, ce mai intuiesc este că aveți nevoie să duceți acest model în cât mai multe aplicații, altele decât monedă, încât să se poată percepe valoarea și să puteți crea valoare, după care marketate și crescută utilitatea, corect?

Beniamin Mincu: Așa este! Practic, pe scurt, cum spuneam, încercăm să creăm nu numai tool-urile prin care poți face orice fel de transfer, ci într-un fel, cea mai utilă formă de bani care a existat. La ce mă refer cu partea asta, sunt, în esență, două elemente: Dacă ne gândim ce înseamnă banii – și aici devine treaba puțin filosofică, dar e important să fie așa – banii sunt un fel de sistem informațional pentru labor allocation, adică un fel de a pune un preț pe diferite lucruri în timp real. Noi considerăm, ca umanitate, că avem nevoie de un anumit gen de job-uri și job-urile acelea devin foarte căutate, plătim foarte mult pentru ele și oamenii încep să facă job-urile respective; în timp, piața se echilibrează, dar în esență, noi observăm că lucrurile astea funcționează și au funcționat dintotdeauna. Economic vorbind, banii pot fi de mai multe feluri; ei sunt medium of exchange, unit of account, store of value sau financial debt. Ce înseamnă lucrurile astea?

Sergiu Biriș: Un mic exemplu pentru fiecare eventual.

[00:49:37.23] Beniamin Mincu: Medium of exchange, în faza super inițială, banii au devenit utili din cauză că, deși nu erau bancnote și monede cum le avem astăzi, ci erau poate scoici sau alte lucruri care erau foarte greu de contrafăcut, valoroase cumva în mediile respective și utile pentru a permite schimbul între doi oameni atunci când unul voia, să zicem, să schimbe un cal și unul jumătate de porc. Ceea ce nu funcționa foarte bine era să tai calul, să dai jumătate de cal, și celălalt să-ți dea jumătate de porc. Amândoi pierdeau și nu funcționa și atunci au găsit un fel de mijloc de schimb. Unit of account, pe de altă parte, este un mod în care poți să ții socoteala lucrurilor, adică într-un sat în care noi făceam diferite schimburi, la un moment dat când satul crește, trebuie să ai un fel de listă – caiet de datorii. Omul ăsta a împrumutat de la ăsta sau eu îi datorez ăstuia, și trebuie să existe un mecanism prin care tu poți să echilibrezi lucrurile la un moment dat.

[00:50:55.10] Beniamin Mincu: Store of value – cel mai bun exemplu este aurul – este un mijloc prin care poți conserva valoare mult mai bine decât prin monedele pe care le avem convenționale. Și aici există un argument foarte bun pentru care Bitcoin-ul și anumite criptomonede sunt un digital gold mult mai interesant decât aurul convențional. Și ultimul punct este ideea de debt sau un fel de datorie, care dacă, economic vorbind, momentul în care datoria a apărut în economia noastră, a permis o accelerare extraordinară per ansamblu a sistemului. Și atunci tot ce spuneam mai sus este că în esență, asta este ce înseamnă banul în diferitele lui forme din punct de vedere economic. Dar tehnologic vorbind, lucrurile sunt mult mai simple de atât. În forma ei actuală, banii noștri de astăzi sunt un fel de rețea, care este low bandwidth – adică ai o limită pe care o poți transfera în același timp; după, ai high latency – adică mergi la bancă, durează ore în șir, dacă e weekend nu poți să faci toate lucrurile astea; este low security, adică există foarte multă fraudă din diferite părți și oamenii încearcă sub toate formele să minimalizeze frauda asta; și apoi, este high cost, adică în momentul de față, noi avem cost mare.

[00:52:39.07] Beniamin Mincu: Dacă rezum încă odată, ai: low bandwidth: latență mică, poți să transferi puțini bani; ai high latency: durează foarte mult până ai transferat și ți-ai rezolvat lucrurile; ai low security: fraudă destul de mare care trebuie prevenită; costuri mari – high costs – în comparație cu ce poți avea. Și atunci, ce ne-am dat noi seama este că dacă am putea, în teorie, crea o rețea, ledger – blockchain în cazul ăsta – care să poată să fie high bandwidth, low latency, high security și low cost, putem redefini ce înseamnă banii la nivel global. E foarte tricky, dar ideea este mai degrabă de first principles, adică în loc să mă uit la ce există astăzi și ce ne-am dori să avem, întrebarea este dacă pot înțelege la nivel fundamental ce înseamnă banii și pot înțelege care ar fi componenta care ar crea o versiune de bani despre care am putea spune că nu mai există inovație de adus, în contextul respectiv este versiunea maximă. Rețeaua asta ar fi una dintre componentele necesare și asta este ceea ce construim noi cu Elrond.

[00:53:58.04] Sergiu Biriș: Care e challenge-ul cel mai mare ca să realizați viziunea asta?

Beniamin Mincu: Challenge-ul este foarte mare și a fost foarte mare încă de la început pentru că, așa cum spuneam, după ce am investit în toate companiile astea care am văzut că nu pot aduce tehnologia și nu aduc o tehnologie care să fie suficient de performantă, ne-am dat seama că singura variantă în care putem rezolva problema asta este dacă noi adunăm o echipă și încercăm să facem chestia asta. E clar că lucrurile păreau și atunci și sunt și acum extrem de dificile, adică pentru a putea face lucrurile astea, prima dată l-am convins, cum spuneam, pe fratele meu, după care am convins o parte de oameni extrem de capabili și talentați care fiecare vin cu background-uri de computer science, doctorate în computer science, premii prestigioase în AI la RoboCup și așa mai departe.

[00:55:03.19] Sergiu Biriș: Și ați găsit echipa asta în Sibiu?

Beniamin Mincu: Da, incidental, majoritatea oamenilor sunt din Sibiu și în prima fază au fost toți din Sibiu.

Sergiu Biriș: Foarte tare!

[00:55:13.19] Beniamin Mincu: Mai degrabă nu ne-am gândit, statistic vorbind, cât de probabil este să găsești așa oameni în Sibiu. Și și dacă îi găsești, a fost un proces foarte interesant pentru toată echipa, în care a trebuit să ne reinventăm cu toții. Prima parte a presupus că publicăm un fel de lucrare științifică ce combina, cum spuneam, conceptele de criptografie, distributed systems, matematică super complexă și economie, și arătam că, printr-un fel de ipoteză din asta științifică, putem aduce o îmbunătățire de 100 de ori, până la 1000 de ori, în comparație cu iterațiile vechi de blockchain – ceea ce era considerat imposibil în momentul în care am publicat lucrarea asta. După care, de-acolo, am trecut prin punctul în care am construit un prototip care valida ipoteza asta teoretică. Construcția prototipului, la fel, a fost extrem de dificilă, pentru că nu e ca și cum ai construi ceva și știi cum arată foarte clar – adică, vreau să construiesc o aplicație, un site, asta trebuie să fac, e super simplu. Construiesc ceva ce cumva și conceptul îl inventezi.

[00:56:39.07] Sergiu Biriș: Construiești infrastructura dedesubt și practic, după ce construiești infrastructura, te aștepți să vină alții să dezvolte pe infrastructura pe care ai creat-o tu, corect?

Beniamin Mincu: Așa este! Și practic, după partea asta de prototip, am mers mai departe cu toată echipa. Spre exemplu, ca să numesc un challenge foarte clar, a trebuit să mutăm limbajul de programare în care am făcut prototipul și să rescriem totul de la zero pentru varianta de testnet, adică arhitectură pe care voiam să o construim, învățând din limitările pe care le-am descoperit în prototip. Nu numai să reluăm totul de la zero, dar să reluăm într-un limbaj pe care aproape nimeni din echipă nu îl folosise până atunci.

[00:57:35.04] Sergiu Biriș: Wow! A trebui să învățați toți un limbaj complet nou, pe care voi l-ați creat sau exista limbajul ăsta?

Beniamin Mincu: Nu, era limbajul Go al celor de la Google. Ideea este că noi am construit o echipă cu care spunem că putem construi rachete. Am căutat cei mai buni oameni posibili pe domeniile pe care le doream și cu oamenii ăștia am înțeles că fiind toată situația super tricky, va trebui să ne reinventăm de multe ori, să descoperim niște lucruri care nu sunt descoperite, să le clarificăm și să ne adaptăm mai rapid decât se întâmplă în mod normal, pe parcurs. Și atunci, știam și că lucruri de genul ăsta se vor întâmpla, anume că ei știind foarte multe limbaje dinainte, având foarte multă experiență, puteau extrapola procesul de învățare foarte rapid – într-o lună de zile să poată să înceapă să scrie o arhitectură de genul ăsta cu o viteză interesantă. Și acum, ca să concluzionez cumva, am ajuns în punctul în care suntem, în principiu, aproximativ – și accentul îl pun pe aproximativ – suntem la aproximativ o lună de lansare a arhitecturii ăsteia. Ea va putea procesa undeva la 10.000 de tranzacții pe secundă în prima fază. Mai adaug o dată: 5 tranzacții pe Bitcoin și 5 pe Etherium și undeva la 10.000 începem noi; plus, poate merge dincolo de punctul ăsta – va avea și o viteză de procesare relativ rapidă de aproximativ 5 secunde, în comparație cu ce exista în Bitcoin.

[00:59:26.28] Beniamin Mincu: Mergem și mai departe și discut puțin despre un al doilea element care mi se pare că va fi crucial, într-un fel, pentru adopția de blockchain, și anume că atât timp cât, așa cum spuneam, analogia internetului era că ai avut momentul de browser în care tehnologia asta a fost cumva abstractizată și oamenii au înțeles că pot folosi e-mail-uri, au descoperit un anumit gen de utilitate și după, mergeau mai departe și încercau să descopere și altceva. După care a avut al doilea moment foarte important care era cel de dial-up to broadband. Dacă ne întoarcem la blockchain, atunci e clar că am ajuns în punctul în care, cu Elrond, facem tranziția de la dial-up la broadband – și acest lucru va fi un pas extrem de important pentru întreg ecosistemul. Dar mergem în ultimii doi ani, în timp ce am construit toate lucrurile astea, confruntați cu ideea asta de adopție și luând-o foarte în serios, ne-am dat seama că în timp ce facem tranziția asta, nu va fi de-ajuns să ne oprim aici. Și ne-am dat seama că va trebui să creăm și o interfață foarte similară cu ce a însemnat browser-ul în prima fază, care redefinește experiența user-ului cu privire la ban, la ce ar trebui să folosească pe Elrond, fără că el măcar să știe că există blockchain în spate. Adică, dacă user-ul va putea face transferuri, cum spuneam, globale, printr-un telefon și internet – nimic mai mult – globale, aproape instantanee și de 100 de ori mai ieftine, atunci va fi super evidentă care e utilitatea. Nu va mai trebui să discuți aproape deloc și suntem la punctul la care și partea asta o construim. Nu am discutat despre ea public, încă.

[01:01:06.14] Sergiu Biriș: Wow! Practic nu doar creezi un internet mai rapid, dar creezi și browser-ul ca oamenii să-i înțeleagă utilitatea și să-l și folosească.

Beniamin Mincu: Da!

[01:01:18.15] Sergiu Biriș: E pretty huge. Cum ați reușit să finanțați povestea asta? Pentru că tot ce mi-ai povestit aici necesită o echipă – sunteți vreo 20 de oameni aproximativ. V-ați listat și pe un exchange – și listarea pe un exchange necesită milioane de dolari. Cum v-ați finanțat, cum ați reușit? Și cum ați convins investitorii să creadă în viziunea voastră?

[01:02:01.16] Beniamin Mincu: În prima fază lucrurile au fost în felul următor: Ținând cont că eu cu fratele meu avusesem un fond de investiții din care ne-am cam rezolvat lucrurile pe partea asta financiară, am fost în punctul în care văzând că nu există o soluție, era clar că văzând soluția noastră, vom finanța noi lucrurile. Pentru un an jumătate noi, practic, am finanțat lucrurile. E important de menționat, noi suntem trei cofondatori: sunt eu, fratele meu Lucian Mincu, și Lucian Todea. Poate o parte din ascultători îl cunosc pe Lucian Todea – cu el, practic avem un background în care am început să lucrăm pe ceva, după care, observând ce gen de om este și cât de bun este, ne-am dat seama că nu are rost să mai avem niciun alt proiect secundar.

Sergiu Biriș: V-ați focusat complet.

[01:02:53.29] Beniamin Mincu: Da! Și practic, înțelegând și el potențialul, a fost o chestie super naturală. După care, cum spuneam, noi trei, în principiu, am finanțat compania pentru un an și jumătate. Au fost foarte multe costuri, dar e clar că nu puteam aduce oamenii pe care îi avem, nu ne puteam mișca în felul în care ne mișcăm, fără să avem resursele astea și să mergem fără să ne pese de părerea sau validarea nimănui altcuiva. După care, ajungând în punctul în care aveam testnet-ul – o versiune mai avansată a arhitecturii care dovedea performanța – am avut mai multe runde de finanțare. Am avut o rundă de finanțare de $1,9 milioane cu câțiva investitori extrem de interesanți și anume Binance.com – este cel mai mare criptoexchange din lume – ei au investit în Elrond în faza inițială observând ce se întâmplă; Electric Capital care este unul dintre cele mai interesante fonduri din Silicon Valley care investește în domeniul ăsta, a investit în Elrond, au fost și ei parte; NGC care este un fond din Asia, tot așa mare, au investit și ei; Maven 11 – un alt fond din Europa – au investit și ei. Sunt mai multe fonduri care au investit; ăștia sunt cam cei mai importanți. După care, am mers mai departe și am avut un moment super interesant când am trecut printr-un proces de selecție pe Binance pentru a face au IEO – Inițial Exchange Offering – pe Bianance. Noi avem perioade super intense aici, adică suntem day and night, weekenduri.

Sergiu Biriș: Nu contează, sunteți dedicați complet.

Beniamin Mincu: Da, da. Și toată lumea e așa și cumva suntem obișnuiți și cu partea asta, dar când am trecut prin procesul de selecție al celor de la Binance, a fost…

Sergiu Biriș: Nu a dormit nimeni.

[01:05:13.16] Beniamin Mincu: Da. Toată partea asta de hardcore, adică aveam pe la 2-3 noaptea interviuri, discuții tehnice cu ei, veneam pe la birou; era extrem de interesant! Și accentuez de ce era atât de dificil: pentru că Binance Exchange-ul ăsta selectează un proiect din lume, pe lună, care să poată să facă chestia asta. Au sute de aplicații, dar selectează unul pe care îl pot lansa pe exchange-ul lor direct și prin care permit oamenilor de pe exchange-ul lor să investească în proiect, să fie asociat cu ce construiesc ei și așa mai departe. Asta a fost a doua rundă de finanțare, undeva la $3.25 milioane. Acum suntem în faza în care suntem super aproape de lansare și cel mai probabil, nu în viitorul foarte îndepărtat, vom mai avea și alte runde, pentru că pentru a construi o rachetă…

[01:06:10.08] Sergiu Biriș: Îmi imaginez că e super capital intensive toată povestea. Dă-mi două, trei exemple de aplicații ale blockchain-ului vostru pe care le vezi. Am văzut că recent ați lansat și ați făcut o colaborare și cu Samsung și într-unul din jocuri poți să câștigi moneda voastră, pe care după să poți să o folosești offline – lucru care mie mi se pare wow! Adică, să câștigi ceva într-un joc și după să te poți duce teoretic la magazin să îți cumperi o pâine din monede, mi se pare foarte tare.

[01:07:08.21] Beniamin Mincu: Cred că ne îndreptăm spre punctul ăsta mai rapid decât credem. Cum spuneam înainte, pe termen scurt tindem să fim super excited și să supraestimăm punctele, dar pe termen lung, mi se pare că e atât de inevitabil să ajungem la punctul la care cu monede din jocuri vei merge să îți cumperi mașini, case și lucruri de genul ăsta, și de fapt sunt și acum oameni care fac lucrurile astea. Dar, ca să merg la întrebarea cu aplicația, cred că cea mai importantă aplicație va fi aplicația asta a banilor pentru că noi nu construim doar metoda de transfer, dar și o nouă formă de bani care va fi foarte similară cu cea a Bitcoin-ului în sensul în care nu este deflaționistă din start, dar are o inflație foarte mică, cântărită, care poate fi atenuată și există un punct la care rețeaua prin tranzacții, dacă costul tranzacțiilor trece de un anumit punct, acoperă toată inflația care va exista la nivel de rețea. Deci există partea asta de monedă și transfer.

[01:08:18.19] Sergiu Biriș: Deci monedă stabilă?

Beniamin Mincu: Nu.

Sergiu Biriș: Va putea fi tranzacționată și valoarea ei va crește?

Beniamin Mincu: Exact, asta este prima direcție. Dar vor exista, într-adevăr, monede stabile, adică pentru a facilita transferul ăsta de bani cât mai simplu omului care vrea să transfere bani și nu este interesat deloc de niciun fel de investiții, speculații și așa mai departe, vom avea și o monedă care este cel mai probabil packed to the dollar, adică are aceeași cotație că dolarul sau ca euro și permite omului să-și facă transferul să iasă fără nicio problemă. Cred că partea asta este atât de mare ca și piață, că nu ne dăm seama. E doar important să ne uităm la felul în care Revolut a accelerat în ultima perioadă și cât de rapid a prins în România, de exemplu.

Sergiu Biriș: E foarte interesant. Mi se pare că, de fapt, asta e esența tehnologiei și Revolut a arătat foarte mult povestea asta, că porneșți de la tehnologie și devii bancă, nu o bancă ce crează tehnologie și asta îți oferă o libertate imensă în decizii, dacă tot ce faci vezi din perspectiva tehnologiei. Ce vreau să zic e că e mult mai ușor să pornești de la zero cu tehnologia în minte și dup-aia să scalezi, decât să fii un model existent cu stakeholder cu shareholder, cu reglementări și așa mai departe. Ce sunt curios, e cum vezi tu pașii următori cumva, și cum veți evita să aveți aceleași challenge-uri pe care le-a avut Bitcoin atât din punct de vedere al reputației să zicem, cât și din punct de vedere al push-back-ului de la instituțiile financiare și alți players din piață?

[01:10:53.28] Beniamin Mincu: Sigur! Rezum – și ăsta este doar unul dintre use case-uri și după ating și altele – versiunea cea mai bună a Elrond va fi aceea în care tu practic ai atât sistemul, cât și aplicația care îți permite să faci oriunde în lume transferuri cu un telefon; atât timp cât telefonul are internet, tu vei putea transfera oriunde în lume, aproape instantaneu și la un cost de 100 de ori mai mic. Asta e ca și cum ai avea, pentru prima dată în istorie, un fel de bancă elvețiană în buzunarul tău. În momentul respectiv nu mai ai nevoie de alte lucruri, atât timp cât lucrurile astea funcționează și sunt atât de simple de folosit, pentru că simplitatea, user experience-ul este atât de important, că practic și dacă rezolvăm partea tehnică, putem muri de foarte multe ori doar din cauză că nu am rezolvat partea asta de user experience. Și, cum încercăm în mod deosebit să preîntâmpinăm problemele, obstacolele? Pe de-o parte încercăm să înțelegem foarte clar unde au fost problemele, care au fost limitările Bitcoin – și cum spuneam, din punctul nostru de vedere, există limitarea performanței tehnologiei și limitarea user experience-ului. Acestea sunt două limitări care pun Bitcoin-ul ca tehnologie în același buzunar cu rocket science. Omul foarte greu poate să descompună lucrurile, să spună despre ceva – de-asta nici nu auzi foarte multe analogii măcar, care să transmită informația asta. Pe de altă parte, încercăm să luăm în serios toate celelalte limitări, de natură legală sau de altă natură, însă ce ne interesează cel mai mult – și acolo este focusul – este să lansăm tehnologia, și să aducem adopție pe ea. Aici merg puțin mai departe și discut și de alte use case-uri. E super simplu să vezi utilitatea maximă a unui blockchain în momentul în care te gândești la un IOT space, adică ai Internet of Things, ai majoritatea lucrurilor hiper conectate – adică frigider, lucruri de genul ăsta – toate vor avea nevoie să facă un fel de tranzacții. Tranzacțiile ăstea, în momentul în care pot fi automatizate și ai machine-to-machine transactions – hai să iau un exemplu mai apropiat, îți imaginezi o Tesla care urmează să poată fi self-driving și trebuie să încarce și în momentul în care încarcă, pe baza a cât a încărcat, trebuie să facă o plată stației de alimentare. Dacă ai un blockchain, tu poți să faci atât încărcarea cât și plata între mașină și stația de alimentare fără să ai nevoie de niciun fel de om care să valideze sau să interacționeze.

[01:13:34.07] Sergiu Biriș: Fascinant! Ți se duce mașina singură la încărcat, își cumpără și o cafea.

Beniamin Mincu: Da, da.

[01:13:46.22] Sergiu Biriș: Acum înțeleg și mai bine utilitatea, pentru că, la sfârșitul zilei, nu e vorba doar de tranzacții în sensul financiar al tranzacției, ci e vorba de comunicare între toate device-urile care sunt conectate la rețea și această inovație va facilita practic foarte multă inovație și în alte domenii. Practic, ce construiți voi va fi layer-ul de bază pentru alte inovații în alte domenii, care poate nu au nicio legătură cu domeniul financiar.

[01:14:27.18] Beniamin Mincu: Așa este! Practic noi spunem că, din nou, dacă ar trebui să folosim o analogie, și ne uităm, mi se pare că cea mai bună analogie pe care internetul o oferă este că e ca un fel de sistem nervos pe care noi, ca umanitate, fiind un fel de super organism, dintr-o dată îl putem folosi. În sensul că, exact ca în organismul nostru, pe baza sistemului nervos simțim dacă ceva ne doare în picior, simțim dacă ceva ne doare în mână, dar simțim sub forma instantanee. Exact același lucru se întâmplă la nivel de umanitate cu transferul de informație pe baza internetului. Adică se întâmplă ceva în Siria, se întâmplă ceva în China, se întâmplă ceva în US, dintr-o dată e ca și când am fi acolo și informația se transferă extrem de rapid. Efectul este, practic, dacă ne uităm la ultimii 20 de ani, observăm că internetul a făcut un anumit lucru pentru comunicare, și anume a permis ca viteza și bandwidth-ul să crească dramatic, și în același timp, a scăzut costul până la punctul la care este super neglijabil. Adică nu ne mai raportăm la costul internetului, ci observăm cât de multe lucruri putem schimba. Adică, de la poșta veche, avem un e-mail care se întâmplă instantaneu; de la telefoane ne-am mutat pe Skype. Toate lucrurile astea, dacă ți-ar fi povestit cineva acum 20 de ani, că o să poți vedea pe cineva live ai fi zic, “Ești nebun, omule!” Și întorcându-mă la blockchain, pe de altă parte, exact același lucru îl vom vedea. Pe măsură ce tehnologia blockchain avansează, tu vei avea transfer aproape instantaneu, cât mai rapid de instantaneu și bandwidth foarte mare pentru orice fel de transferuri, fie de valoare, fie tranzacții între orice elemente computaționale, și pe de altă parte, costul lor va scădea dramatic. Știm că dacă costul scade dramatic pentru foarte multe lucruri, dintr-o dată vei folosi tehnologia în moduri neașteptate. Vei începe să o folosești în niște moduri în care acum nu este evident, cum la început nu era evident că vom folosi internetul cum îl folosim acum.

[01:16:50.09] Sergiu Biriș: Fascinantă discuție! Cred că ne apropiem de final că a trecut ca într-un minut povestea asta. Dacă e ceva cu care vrei să lași audiența, așa de gândit…

Beniamin Mincu: Cred că ăsta este un moment foarte bun să ne uităm la tehnologii, nu prin prisma hype-ului sau popularității pe care o au, ci prin prisma valorii pe care o pot aduce și implicațiile cu care vin. Dacă reușim să facem chestia asta, e doar o chestiune de timp până descoperim următoarea tehnologie care va schimba lumea, fără doar și poate. Și știu că, apropo de întrebările de care povesteam la început, întotdeauna întrebarea interesantă pentru mine era, e super nice că toată lumea înțelege cu ce a contribui Einstein la fizică și cum a schimbat modelele, dar poate e puțin prea târziu acum. Și la el a durat câțiva ani până teoriile au fost înțelese și s-a mers mai departe. Întrebarea este care sunt oamenii de genul ăsta astăzi? Pentru că ar fi bine, dacă există, să interacționezi cu ei, să descoperi field-uri noi în știință, tehnologii noi și pe de altă parte, și mai interesant este, dacă ai sta de vorbă cu un Einstein, înainte ca el să fi devenit faimosul Einstein, adică la 20 de ani când era un patent clerk în Elveția.

[01:18:43.19] Sergiu Biriș: Te-ai fi prins că el e Einstein?

Beniamin Mincu: Exact! Pentru că dacă începi să te gândești așa, începi să vezi lumea foarte diferit, începi să privești tehnologiile foarte diferit. întorcându-mă la Elrond cu întrebarea asta, noi, în esență, redefinim nu numai performanța părții de blockchain care va putea fi aplicată la ce ține de bani, machine-to-machine transactions, supply chain și alte aplicații de genul ăsta, dar redefinim și felul în care omul probabil va folosi banii din moment ce devine mult mai simplu, mult mai ieftin, dintr-o dată vei folosi lucrurile. Și atunci s-ar putea ca oamenii să vrea să se uite la tehnologia asta înainte să ajungem acolo și să fie super evident. Pe de altă parte, dacă sunt tehnici, îi încurajăm să se uite la cod, îi încurajăm să se uite la lucrarea tehnică, pentru că majoritatea oamenilor tehnici stau departe de partea asta de blockchain din cauză că văd moneda, și neînțelegând partea tehnică din spatele monedei sunt cumva dismissive față de tot conceptul, și mi se pare că pierd mult mai mult decât câștigă.

[01:20:06.22] Beniamin Mincu: La Elrond, pentru a verifica tot ce am povestit, pot să vadă, pe de-o parte, cum spuneam, lucrarea tehnică, pot să vadă codul care este open source și care poate fi verificat oricând și mai mult decât atât pot să vină să contribuie, adică pot să se gândească ce aplicații vor putea construi pe Elrond pentru că aici, din nou, o ultimă analogie și cu asta las, dacă Bitcoin este un fel de Nokia care ți-a arătat foarte multe lucruri și a avut o valoare extrem de interesantă și va putea avea o valoare în continuare, Elrond este un fel de Smartphone, un fel de iPhone pe care nu numai poți transfera valoare, dar o să poți construi toate aplicațiile alea extrem de interesante. Așa că, totul ține de imaginația omului și de cât de doritor e să aducă tehnologia asta în mâinile oamenilor.

[01:20:54.21] Sergiu Biriș: Cred că ai reușit să deschizi imaginația multora astăzi. Mie, ce îmi place extrem de tare, este că sunteți o echipă de români din Sibiu care faceți, lucrați la un proiect atât de inovator, sunteți dovada faptului că avem atât de mult talent în România și că putem fi un exportator de materie cenușie, în primul rând; nu trebuie să plecăm noi din țară ci putem crea foarte multe aici. Pentru că, dacă te iei la trântă cu Bitcoin și creezi ceva mult mai tare decât Bitcoin, înseamnă că poate te poți lua la trântă cu orice altceva. Nici nu știi ce ai în tine și că poți să inovezi în orice alt domeniu unde ești pasionat, pentru că se vede foarte mult pasiunea pe care o transmiți, se vede foarte mult ce echipă mișto aveți aici. Mă bucur tare că te-am avut invitat! Îți mulțumesc pentru timpul tău!

[01:22:17.28] Beniamin Mincu: Și eu mulțumesc foarte mult! Foarte mare plăcere mi-a făcut! Știu că de multe ori intrăm în foarte multe detalii, dar cred că sunt extrem de interesante și cred că oamenii, cu ocazia asta, pot să vadă și din alte unghiuri ceea ce se întâmplă într-un domeniu de genul ăsta, și să vadă că aparent pare un punctișor și când te uiți mai atent, îți dai seama că e un univers acolo.

[01:22:44.10] Sergiu Biriș: Eu fac analogie că e o lasagna, că de fapt sunt foarte multe layere pe care poți să le explorezi și fiecare layer la nivelul lui are inovații, aduce chestii interesante. Sunt convins că pentru cineva tehnic – deși ai spus că poate unii sunt dismissive, dar poate noi ca oameni suntem dismissive la ceva care ne pune într-o zonă de disconfort din prima. Dar, odată ce începem să ne obișnuim cu ideea, auzim din ce în ce mai mult despre blockchain, despre toată povestea asta, vedem că de fapt nu e un scam, că ok, poate sunt unii care s-au ars cu Bitcoin-ul dar poate și din faptul că nu au fost informați mai bine și așa mai departe. Cred că e important, până la urmă, pentru toți, să fim deschiși și să privim orice vine nou cu cât mai multă deschidere. Beni, mersi tare mult pentru timpul tău!

Beniamin Mincu: Și eu mersi mult!

Sergiu Biriș: Dragi Neascultători, de aici din Sibiu, acesta a fost episodul despre blockchain. Sper că ați învățat ceva nou, sper că v-am deschis ochii înspre ce poate această tehnologie. Puteți să găsiți podcastul pe sergiubiris.ro, pe Spotify, pe Apple Podcast, dați un subscribe pe youtube unde ne puteți și vedea. Până data viitoare, rămâneți neascultători! Pa, pa!

2 comments on “#12 BENIAMIN MINCU, Elrond. Blockchain de 1000 de ori mai rapid ca Bitcoin, made in Sibiu

  1. s3kee says:

    Super tare, il apreciez mult pe Beniamin pentru tot ce face. Abia astept sa vina si mainnetul dupa BoN.
    Numai bine tuturor! 👏🏻

    1. Mulțumim, Sergiu și Beniamin pentru acest podcast. Sergiu, se vede clar ca ai investit timpul necesar pentru a concepe cele mai relevante întrebări. L-am cunoscut pe Beniamin la TechHub la Bucuresti in februarie 2019 când a pitchuit (și câștigat €3000) la o competiție de pitching. Recunosc ca a fost prima oară când cineva mi-a putut explica coerent valoarea si procedura de staking. Am presimțit atunci pe loc ca va ajunge departe, dar dintr-un motiv sau altul nici eu și nici el nu a făcut follow up. Urma sa aflu din presa ca a ridicat $1,9 milioane de la mai multe fonduri iar pe urma rapid a mai ridicat încă $5 milioane prin IEO cu ajutorul lui Binance Labs. Fondul nostru, TaaS Capital, nu a apucat sa investească, dar cu mare drag urmăresc tot ce face Elrond. Ma simt mândru când aud numai de bine despre ei pe oriunde merg prin lume când menționez ca sunt născut in Romania iar cei care știu ca Elrond este din România, imediat ma întreba dacă îl cunosc pe Beniamin. Acum aștept sa văd termenii pentru următoarea ronda de finanțare 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *